Miteşti

Este cel mai mic sat din comuna, aşezat în prelungirea imediată, spre sud, a satului Verşeni, în lunca Moldovei. Prima atestare documentară datează din 12 aprilie 1483, când se menţionează într-un act un schimb de teren.

După spusele bătrânilor, se pare că a existat un logofăt Tautu care a căpătat moşia de la Ştefan cel Mare pe bază de pergament. Unul din răzesi Tita Boian a păstrat pergamentul până dupa cel de-al doilea război mondial. Se pare că aceşti localnici şi-au păstrat, singurii din comună, răzăşia, datorită faptului că domnitorul Mihail Sturdza n-a putut pune mâna pe hrisov deoarece Boian s-a refugiat in munţi şi s-a întors după schimbarea domnitorului.

Într-un alt document din 7 iulie 1591 se arată că Petru Şchiopul, întareşte lui Simion paharnicul o parte din satul Miteşti, pe Moldova, iar în documentul din 3 aprilie 1610 se pomenesc strănepoţii lui Ruse Mitescu care a vândut pământ. De aici, specialiştii au tras concluzia că denumirea satului se trage de la boierul local Mitescu.

Prin “legea rurală” din 1864 se menţionează că locuitorii satului nu au beneficiat de pamânt deoarece şi-au păstrat proprietatea răzăşească până în anul 1962, odată cu colectivizarea agriculturii. În prezent locuiesc peste 230 de persoane în această localitate.